promovare
www.Cefa.bihor.ro


www.groupromo.ro

groupromo publicitate groupromo publicitate promovare oradea bihor romania


Meteo


Convertor valutar


Comuna Cefa Bihor Repere arheologice şi istorice

29 Decembrie, 1930. Potrivit datelor rezultate în urma recensământului general al populaţiei, Cefa avea 1.725 de locuitori.
1932. La Cefa a fost organizată o adunare antirevizionistă. Alte manifestări antirevizioniste şi de susţinere a pregătirilor de apărare a hotarelor României Mari au avut loc în anii 1933, 1936 şi 1939 cu participarea locuitorilor din satele vecine.
1 Februarie 1934. A luat fiinţă Căminul Cultural care mai târziu a primit numele de „loan Costa".
26 August 1934. Are loc prima întâlnire a fiilor satului.
1 August 1935
. După o întrerupere de circa 20 de ani se redeschide piaţa din Cefa, care va funcţiona până la cel de-al doilea război mondial.
1936. Căminul Cultural din Cefa, cea mai bine organizată instituţie culturală de acest fel clin judeţul Bihor, s-a numărat printre cele 20 de cămine culturale din ţară premiate de regele Carol al ll-lea pentru activitatea desfăşurată în anul 1935. Presa vremii evidenţiază aportul directorului căminului, învăţătorul Constantin Anastasiu, a bibliotecarului Petru Albuţiu şi a comandantului Centrului de pregătire premilitară, învăţătorul loan Lupaş. Dintre tinerii participanţi la activităţile căminului (şezători literare, teatru, cor) sunt amintiţi Maria Albuţiu, Ecaterina Hoţea, Rozalia Pintea, luliana Chiş, loan Petca, Georghe Gui, Eremia Balog, Gheorghe Fărcău şi alţii.
1938. În clădirea fostei preturi se organizează dispensarul circumscripţiei sanitare Cefa, la care erau arondate şapte sate din jur. Ţăranul Petru Bocşan a fost premiat cu „Meritul Agricol" clasa l, distincţie acordată de oficialităţile judeţului Bihor celor mai buni gospodari.
1940. Ca urmare a aplicării prevederilor Dictatului de la Viena, Cefa a făcut parte din teritoriul cedat de România, Ungariei. În sat s-au instaurat autorităţile maghiare de ocupaţie.
Octombrie 1944,. Pe raza localităţii s-au dat lupte între ariergărzi ale armatelor germană şi maghiară şi avangărzile române şi sovietice.
1944, Noiembrie – 1945, Martie. Localitatea s-a aflat sub administraţie militară sovietică.
Martie, 1945. Administraţia locală este preluată de autorităţile civile române. În aplicarea reformei agrare din 23 martie, terenul fermei Tisza-Rădvani a fost împărţit ţăranilor.
25 Ianuarie 1948. Potrivit datelor rezultate în urma recensământului agricol şi al populaţiei României, Cefa avea 1.669 locuitori (1.412 români şi 257 maghiari).
11 Iunie, 1948. Prin legea naţionalizării, crescătoriile piscicole Cefa şi Rădvani au intrat în proprietatea statului.
15 Mai 1950. A luat fiinţă Staţiunea de Maşini şi Tractoare Cefa.
1952-1953. S-a construit biserica romano-catolică.
1957. Credincioşii baptişti îşi construiesc primul lăcaş de cult.
19 Martie, 1961. S-a înfiinţat Gospodăria Agricolă Colectivă „1 Mai" Cefa, devenită ulterior Cooperativa Agricolă de Producţie.
1963. După zece ani de la aprinderea primului bec electric se termină electrificarea localităţii.
1967. A fost dat în folosinţă actualul edificiu al Căminului Cultural.
1968. Prin reorganizarea teritorială, comunele Sânnicolau Român şi Gepiu, cu satele aparţinătoare, au fost alipite comunei Cefa, care devine astfel una din cele mai mari comune din judeţul Bihor.
A fost asfaltat drumul judeţean Inand-Cefa şi, parţial, drumul comunal Cefa-Ateaş.
17 August, 1969. Cu ocazia împlinirii a 35 de ani de la înfiinţarea Căminului Cultural a avut loc cea de-a doua întâlnire a fiilor satului.
1971. S-a înfiinţat Asociaţia Economică Intercooperatistă care a construit la Cefa un Complex de creştere şi îngrăşare a porcilor.
1972. A fost dat în folosinţă noul local al şcolii.
1980. Şi-a început activitatea productivă Ferma de păsări Cefa, aparţinând de Avicola Oradea.
Iulie, 1989. Primăria s-a mutat în noul sediu.
22 Decembrie. Prin abolirea regimului totalitar, în ţară s-a deschis calea democratizării vieţii politice şi a restructurării economiei.
1990. După mai multe sondaje de control, Muzeul Ţării Crişurilor din Oradea deschide un şantier arheologic. Sunt cercetate prin săpături sistematice vestigiile satului medieval Rădvani.
1991. Prin legea 18/1991 s-a reconstituit proprietatea privată asupra pământului. Cooperativa Agricolă de Producţie s-a desfiinţat. S-au iniţiat noi forme de asociere.
9 Mai, 1998. S-a redeschis piaţa din Cefa.
Septembrie 1998. S-a constituit Euroregiunea de dezvoltare Bihor-Hajdu Bihar. Consiliul Local Cefa s-a aflat printre iniţiatorii proiectului. S-a legiferat înfrăţirea comunei Cefa cu comunele Geszt, Mezögyán şi Sarkadkeresztur din Ungaria.
2000-2001. A fost introdusă telefonia digitală.
1 Septembrie, 2002. S-au aniversat 700 de ani de la prima atestare documentară a localităţii şi 680 de ani de la prima ei atestare ca târg. S-a ales ziua de 1 septembrie ca zi a satului. Au fost inaugurate Muzeul Parohial şi noua Arenă sportivă.
Prin legile nr. 102 şi 586 din 2002 se reînfiinţează comunele Sânnicolau Român şi Gepiu.
Potrivit recensământului din acel an, Cefa avea 482 locuinţe şi 1.275 locuitori.
Fosta întreprindere Piscicolă se privatizează sub numele de S.C. Pro Aqua S.A.
2003. S-a introdus televiziunea prin cablu.
Martie 2004. În holul de onoare al Muzeului Ţării Crişurilor din Oradea s-a organizat, cu sprijinul Primăriei Cefa, expoziţia arheologică „Satul medieval Rădvani-necropola şi biserica".



Comuna Cefa Bihor Repere arheologice şi istorice

Lucrarea Cefa. Repere arheologice şi istorice reprezintă un text ştiinţific, destinat cefanilor şi nu numai, realizat prin efortul financiar şi logistic al autorităţilor administrative.
Numele localităţii Cefa provine, probabil, de la un antroponim. Acesta ar fi, după unele păreri, Ştefan, de la care s-a ajuns la forma Chepan şi apoi la Cefa. Tot ipotetic, se consideră că toponimul Cefa a rezultat din numele apostolului Petru (Kepha, Chepha, Chyfa).
Materialul arheologic scos la lumină, cu prilejul unor lucrări edilitare, de utilitate publică şi de îmbunătăţiri funciare, probează că vatra satului şi împrejurimile sale au fost intens locuite începând din epoca pietrei (neolitic).
7 Octombrie, 1302. Cefa apare într-un document emis în cetatea Adrian, sub numele de ”Chepha”. Este prima atestare documentară sigură a localităţii. Se pare că în acel an judele satului a vizitat oraşul Roma.
1332. Cefa este amintită ca o aşezare cu drept de târg (forum in Chyfa). Piaţa sa, deschisă în ziua de joi, era atât de frecventată încât se citeau acolo anunţurile autorităţilor vremii şi hotărârile judecătoreşti.
1421. Cefa avea statut de târg (oppidum), aşezare intermediară între sat şi oraş, fiind totodată şi punct de vamă.
1528. Pe un document cartografic, Cefa este reprezentată ca o aşezare apărată de o cetate de zid. Cercetările arheologice atestă existenţa unei astfel de fortificaţii.
1552. Pe baza unei conscrieri se poate estima că în acel an Cefa avea 48 de gospodării. Stăpânii de pământ ai locului erau nobili din familia Csáky.
1660. Cetatea Oradea este cucerită de Imperiul Otoman, care organizează Paşalâcul de Oradea.
1692. Odată cu cucerirea cetăţii Oradea de către austrieci, stăpânirea otomană, în Bihor a luat sfârşit.
1707. Armata curuţilor, răsculaţi împotriva noii stăpâniri habsburgice, instaurată după retragerea turcilor, a staţionat la Cefa.
1731. Diaconul loan Muncăceanul, unul din cei mai de seamă oameni de cultură din secolul al XVIII-lea din vestul Transilvaniei, copiază la Cefa Cartea românească de învăţătură a lui Varlaam. Manuscrisul se află la Muzeul Naţional de Istorie a României din Bucureşti.
1735. Între locuitorii din Cefa şi cei din Inand izbucneşte un „război al pepenilor" pentru dreptul de folosinţă asupra prediului Chişteleac. Recolta de pepeni a inăndanilor a fost atunci distrusă.
1760. Împărăteasa Maria Tereza îi confirmă localităţii Cefa dreptul de târg. Târgul se ţinea de trei ori pe an: la 19 martie, la 6 august şi la 30 noiembrie.
3 Ianuarie, 1770. În baza unei ordonanţe emise de împărăteasa Maria Tereza locuitorii din Cefa sunt chemaţi să răspundă unui chestionar în nouă puncte. La ultima întrebare, dacă sunt iobagi din tată în fiu, reprezentanţii lor răspund: „Ne ţinem a fi oameni liberi cu taxe."
1791. Începând cu acest an se cunosc date despre scoală.
1842. Potrivit unor date oficiale, Cefa avea 1.026 locuitori care, după confesiune, erau: 915 ortodocşi (români), 97 romano-catolici, 5 uniţi, 6 reformaţi (calvini), 3 reformaţi (luterani).
August, 1849. În urma înfrângerilor suferite de armata revoluţionară maghiară din partea coaliţiei austro-ruse, coroana regatului maghiar a fost evacuată spre Orşova. După tradiţie, ea a poposit, pentru o noapte, la primăria din Cefa.
1867. Imperiul habsburgic se reorganizează pe baze dualiste, în noua structură statală iar Transilvania devine parte componentă a Ungariei.
1886. În cadrul comitatului Bihor, Cefa era reşedinţa plasei cu acelaşi nume, unitate administrativ-teritorială care cuprindea 18 localităţi şi 18 predii (puste).
1 Mai, 1899. S-a jucat prima piesă de teatru de către o formaţie de tineri din sat, instruiţi de învăţătorul loan Costa.
1900. Potrivit recensământului din acel an, Cefa avea 220 case şi 1.474 de locuitori (1.063 români, 394 maghiari, 1 german, 2 slovaci, 14 de altă naţionalitate).
1902-1904. În hotarul satului s-a construit Canalului Crişurilor (Canalul colector), care leagă Crişul Repede de Crişul Negru.
1905. Pe domeniile familiei nobiliare Tisza se amenajează prima crescătorie sistematică de crap de pe teritoriul României.
1905, 1907. Locuitorii din Cefa iau parte la adunările populare organizate de Partidul Naţional Român din Transilvania, la Sânnicolau Român. Participanţii cereau împărţirea pământurilor aparţinând marilor latifundiari, drepturi şi libertăţi democratice şi protestau împotriva legilor care vizau deznaţionalizarea românilor şi a altor etnii, promulgate de guvernul ungar.
1914. În prediul Pişpec a fost descoperit, întâmplător, un tezaur monetar din argint.
1917. Pe uliţele satului a circulat prima bicicletă.
1918, Noiembrie. Sicriul cu corpul neînsufleţit al contelui István Tisza, fost prim-ministru al Ungariei, asasinat la 31 octombrie, a fost debarcat în gara Cefa, unde a rămas câteva zile. Pentru înhumare a fost transportat la Geszt de către un ţăran din Cefa.
1 Decembrie, 1918. La Marea Adunare Naţională de la Alba lulia, delegatul Alexandru Poptămaş a exprimat dorinţa locuitorilor din Cefa, de unire a Transilvaniei cu România.
Aprilie 1919. Armata română, în marş spre Ungaria, şi-a făcut intrarea în Cefa. Tinerii din sat au interpretat în cinstea militarilor o piesă de teatru.
1929. A intrat în funcţiune Moara Éles, dotată cu utilaje achiziţionate de la uzinele Ganz din Budapesta.
La Cefa s-a disputat primul meci de fotbal cu participarea unei echipe formate din localnici.
Se adoptă Legea administraţiei locale pe baza căreia plasa Cefa se desfiinţează. Din punct de vedere administrativ, localitatea Cefa este inclusă în plasa Salonta.



Biserica ortodoxa comuna Cefa Bihor

Biserica ortodoxa, monument istoric din satul Cefa, cu hramul Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril, a fost ridicată în anul 1541. Construcţia arhitecturală a bisericii este ca o navă romană în forma literei U, cu tavanul în boltă turtită şi cu un turn de formă pătrată.
La 19 Iulie, 1725, s-a întocmit o dare de seamă asupra bisericilor româneşti din Bihor, din care aflăm că biserica din Cefa era din lemn, avea acoperiş din paie, iar în biserică slujeau doi preoţi, tată şi fiu.
În anul 1727, preotul din Cefa, împreună cu alţi preoţi din Bihor, se adresează episcopului ortodox de Arad, Vichentie loanovici, venit în vizită canonică la Oradea. În numele credincioşilor, adresanţii respingeau convertirea la catolicism, promovată de episcopia de Oradea.
În acelaşi an preotul din Cefa, care avea rang de protopop, împreună cu ceilalţi cinci protopopi şi cu toţi preoţii ortodocşi din Bihor s-au întrunit la Oradea şi au cerut Consiliului comitatens şi împăratului de la Viena reînfiinţarea episcopiei ortodoxe de Oradea.
În anul 1775 biserica a fost împodobită cu picturi murale realizate de Atanasiu Sirac din Oradea, iar în 1883 ansamblul mural a fost înlocuit cu un nou decor. În legătură cu vechea pictură, o inscripţie din 1907 ne furnizează o serie de detalii despre interiorul bisericii, cum ar fi: iconostasul a fost pictat de Arsenie Vidac, în 1818 iar pereţii au fost zugrăviţi de Carol Muler, în 1883. Pe lângă icoanele murale pictate în ulei de diverşi pictori, biserica mai deţine şi lucrările realizate de: prof. Ioan Kovacs, între anii 1922-1927.
Pictura integrală în frescă s-a refăcut în 1972 de către prof. Talfan Ioan din Bucureşti, iar catapeteasma a fost pictată şi aurită de către prof. pictor Iosif Keber din Târgu-Jiu în 1975. În biserică se află câteva obiecte de valoare istorică, documentară, artistică, cum ar fi: clopoţel din 1744, potir şi disc din 1765, cădelniţă din 1784, candelabru din secolul XVIII, cruce, disc, sfeşnic din secolul XVIII, orologiu în turn din 1884, 2 clopote – unul din 1907 şi celălalt din 1922, cărţi cu litere chirilice din secolul XVIII.
În anul 1996, pictura murală din biserica ortodoxă a fost curăţată şi repictată de către Marcel Humă din Târgu Neamţ.



Comuna Cefa Bihor

TRADIŢIE ŞI CULTURĂ

Între cele două războaie mondiale, satele comunei Cefa au fost sate de ţărani mijlocaşi, care lucrau pământul cu pricepere. Totodată, localnicii au fost şi iubitori de cultură, fapt pentru care au construit un cămin cultural, unde la 1 Mai 1899 s-a jucat prima piesă de teatru, sub îndrumarea învăţătorului Ioan Costa. Datorită acestui fapt, căminul cultural a fost premiat cu distincţia de onoare ”Meritul Cultural” de către regele Carol al II-lea al României, ca o recunoaştere a meritelor în domeniul activităţilor culturale la nivel sătesc. Pe lângă activităţile cultural-artistice, în cadrul căminului cultural şi-au desfăşurat activitatea un muzeu etnografic, o bibliotecă, o formaţie de teatru şi o secţie sportivă.
În fiecare an se organizează în cursul lunii septembrie „Ziua Comunei Cefa”. Cu prilejul zilei de 1 Iunie, ziua internaţională a copilului, se realizează numeroase activităţi sportive pe stadionul din localitatea Cefa, ecoturism şi pescuit sportiv.
În comună sunt două cămine culturale şi o bibliotecă comunală care deţine un număr de 12.000 volume. În cadrul şcolilor din Cefa şi Inand funcţionează biblioteci şcolare, cea din Cefa înregistrând peste 4.000 de volume.
Cu ocazia sărbătoririi a 700 de ani de atestare documentară a localităţii Cefa, în data de 1 septembrie 2002 s-a inaugurat Muzeul Parohial, locuitorii satului donând picturi pe sticlă cu tematică religioasă, obiecte vechi de uz casnic, costume populare, obiecte de decoraţiuni interioare, război de ţesut, lăzi de zestre şi covoare ţărăneşti ţesute cu modele specifice zonei.

ODIHNĂ ŞI AGREMENT

Datorită poziţiei geografice, florei şi faunei existente, asemănătoare cu paradisul din Delta Dunării, numeroşi vizitatori sunt interesaţi de această zonă. Sunt practicate ca agrement pescuitul sportiv şi vânătoarea.



Comuna Cefa Bihor

RELIEF

Comuna Cefa este aşezată în Câmpia Joasă de divagare a Crişurilor, având o altitudine ce variază între 80-100 m. Relieful se caracterizează prin larga dezvoltare a câmpiilor dintre luncile Crişului Repede şi a Crişului Negru, câmpii mlăştinoase, dotate cu canale colectoare, şi prin larga răspândire a lacurilor care însumează o suprafaţă totală de 693 ha.
Beneficiind de un cadru natural deosebit caracterizat de o floră şi o faună specifice zonei de mlaştină, Direcţia Silvică Bihor a depus un proiect Phare CBC, care a fost aprobat, pentru crearea unui coridor de conservare a biodiversităţii, coridor ce va lega Parcul Naţional Mureş Crişuri din Ungaria cu Parcul Naţional Munţii Apuseni.

POPULAŢIE

Populaţia comunei Cefa însumează în prezent un număr de 2.355 locuitori, din care 1.275 în localitatea Cefa.



Comuna Cefa Bihor

DATE GENERALE

Comuna Cefa este situată în partea de vest a ţării, la graniţa cu Ungaria, în sud-vestul judeţului Bihor, la circa 34 km faţă de reşedinţa de judeţ – municipiul Oradea.
Până în anul 2004, comuna Cefa era una dintre cele mai mari comune ale judeţului Bihor, având în componenţă 8 sate şi o suprafaţă totală de 19.535 ha teren agricol. În prezent, în urma reorganizării administrative a teritoriului s-au reînfiinţat comunele Gepiu şi Sânicolau Român, astfel că Cefa a rămas cu următoarele localităţi componente: Ateaş, Cefa şi Inand.
Datorită poziţiei geografice, situată la aproximativ jumătatea distanţei dintre municipiile Oradea şi Salonta, comuna Cefa este străbătută de drumul naţional DN79 Oradea – Arad – Timişoara prin localitatea Inand.

SCURT ISTORIC

Prima atestare documentară a localităţii Cefa datează din 7 octombrie 1302, când este menţionată sub denumirea de Chepha. În anul 1332 Cefa este amintită ca aşezare cu drept de târg, iar în 1421 avea şi statut de târg (oppidum) (aşezare intermediară între oraş şi sat), fiind totodată şi punct de vamă. În evul mediu Cefa avea 4 străzi şi o fortificaţie de zid.





www.groupromo.ro www.angajari.bihor.ro www.anunturi.bihor.ro www.episcopiaoradiei.ro www.crisulrepede.ro